LPrietenii L

Sunt momente in viata cand ai nevoie de cineva!!de prieteni ,de familie,de o persoana cu care sa vorbesti....dar realizezi ca nu e nimeni!!toti sunt langa tn doar cand au nevoie!!cand ai tu nevoie toti se ascund!nu ai cui sa ii spui ce te apasa...ce te doare!!esti singur in intunericul noptii.....singur...desi ai o multime de prieteni!!ce pot sa spun:la fel am patit si eu!:(...e trist dar totusi e ceva normal!!sa te simti singur printre sute de persoane care"iti sunt alaturi"!!Se intreaba de ce te instrainezi de ei...de ce nu mai vorbesti ca inainte....de ce te'ai schimbat....de ce nu mai esti k inainte!!Acea fata fraiera nu mai exista!!esti bun - esti fraier!!Aiurea te simti...cand te gandesti k inainte erai tot pt ei!!Acum esti in plus!!ce pot spune...In unele momente credeai ca ei sunt ce ai tu mai scump in lume,dar cand ai avut nevoie de ei...ghici ce??….au disparut asa cum dispare curcubeul dupa ce soarele este inghitit de nori...mda...asa sunt ei...PRIETENII !! Prietenia nu se demonstreaza prin vorbe , ci prin fapte!:x totusi gandeste'te ca:"Ce nu te-omoara te face mai puternic!"...asa ca cel mai bine e sa ai putini prieteni dar adevarati!!:>sa stii k te poti baza pe ei cand ai nevoie!!la fel si ei sa simta k esti acolo cand au nevoie de tn!;)

Nu cred k as putea spune la fel....

Nu pot sa cred cum cineva poate schimba ce a fost cladit cu greu,ceva ce nu putea rupe nimeni...

E greu...acum am in suflet doar lacrimi si suferinta...

Ma uit in trecut....aduceri-le aminte nu isi mai au rostul.

E trecut...trecutul nu il mai poate aduce nimeni inapoi...

Amintirile.....

Mergem uneori catre o tinta exacta, stim prea bine cu ce scop facem fiecare pas, de ce luptam impotriva spinilor care ne ies in cale.Nu vedem intersectiile, nu ne abatem pe nici un drum laturalnic, avem inaintea noastra doar luminita de la capatul drumului.
Steaua noastra. Tinta clara pe care o asociem cu implinirea tuturor asteptarilor noastre.
Si pierdem… pierdem frumusetea pasilor, uitam sa privim in stanga si-n dreapta noastra, acolo unde sunt tocmai detaliile care ne-ar umple sufletul de viata.
Pentru ca, alergand intru obtinerea acelui punct final, parcursul nu ne mai intereseaza.
Si atunci cand, intr-un final, ajungem la capatul drumului, dezamagiti ne dam seama ca, de fapt, e infim mai putin spectaculos fata de cum ne imaginam.
Ca satisfactia e mult mai putin profunda si stralucitoare.

Tinta, doar o iluzie.